Biblioteca Județeană "V.A. Urechia" Galați
Catalogul conține  720510  titluri și  1103088 exemplare

  • 1 Decembrie [Resursă electronică] : Ziua de naştere a României Mari
  • Tipul înregistrării: Text tipărit: analitic (parte componentă)
    Responsabilitate: Victor Cilincă
    Limba: Română
    În: Viaţa liberă [Resursă electronică]. An. 17, nr. 5199, 1 dec. 2006
    Rubrică: Eveniment
    Subiect: 1 Decembrie
    Subiect: sărbători naţionale
    Subiect: Ziua Naţională a României
    Sumar sau abstract: Pohta ce-au pohtit" românii! * Sângele românesc a spart graniţele între fraţi! * Galaţi - tribut de suferinţă "Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române", scrie despre Marea Unire istoricul Florin Constantiniu, care adaugă că aceasta a fost "pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti." Într-adevăr, românii din Basarabia, Bucovina de nord, Banat şi Transilvania au luptat, din afara graniţelor impuse pentru unirea cu ţara-mamă, iar astăzi, 1 Decembrie, este ziua naţională a României. Pe 1 decembrie 1918, ca reacţie la cuprinderea unor oraşe româneşti de graniţă, în mod arbitrar, în spaţiul unguresc, Consiliul Naţional Român Central, care conducea Transilvania, a adunat în Cazinoul din Alba Iulia 1228 de deputaţi din toate ţările româneşti, în timp ce, în oraş, peste o sută de mii de români de pretutindeni, cu steaguri sau măcar cocarde tricolore, aşteptau decizia unirii. Pe 18 noiembrie - stil vechi, adică 1 decembrie 1918, deputaţii au decis în unanimitate unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitatea naţionalităţilor şi a religiilor. "Ferdinand I, prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională Rege al României/ la toţi de faţă şi viitori sănătate" - aşa începea "Legea asupra unirei Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu vechiul Regat al României", semnată la 11 decembrie 1918 de rege. Unirea cu Basarabia fusese propusă de Sfatul Ţării din Chişinău încă din 27 martie 1918 şi, paradoxal, fusese semnată, în vremea armistiţiului, de premierul Alexandru Marghiloman care, ca un fel de Petain al românilor, condusese guvernul în timpul ocupaţiei germane a Bucureştiului... Unire cu plata în sânge Pentru realizarea Marii Uniri, românii a trebuit să piardă şi să câştige un război, să îndure bejenia, tifosul, foamea şi frigul în refugiul din Moldova, dar şi ocupaţia armatei germane, bulgare şi turceşti în Muntenia şi Dobrogea, să piardă şi să recâştige Bucureştiul. Iar aici, la Galaţi, de unde se vedeau, de peste Dunăre, tunurile duşmane care bombardau oraşul, a fost linia frontului. Gălăţenii au înfruntat debandada dezertorilor ruşi, din armata fostă aliată, tifosul şi foamea. Ziarul "Galaţii" a pus umărul la organizarea unor cantine pentru refugiaţi şi a făcut legătura între membrii risipiţi ai familiilor. Căci unii erau în teritoriul ocupat, alţii prin spitale în Moldova sau Rusia sau în prizonierat. În timpul războiului, ştirile erau cenzurate, ca şi speranţele... Pe 25 mai 1921, generalul Pietro Badoglio, şeful Marelui Stat Major al Armatei Italiene, a venit la Galaţi ca să acorde acestui oraş, pentru jertfe şi eroism, Crucea de Război a Italiei! Flux şi reflux de vieţi În războiul care s-a încheiat cu Marea Unire au murit în jur de 335.000 de militari români, care, împreună cu populaţia civilă ucisă în timpul luptelor, au ridicat numărul morţilor la a zecea parte din populaţia României! În schimb, după Unire, s-au adăugat 8,5 milioane de locuitori din zonele cu care ţara s-a reîntregit. În 1919, populaţia României Mari se ridica la 16.250.000 milioane de locuitori, din care 70 la sută etnici români. Între timp, prin Tratatul secret Ribentrop - Molotov ruşii au smuls Basarabia. UE poate da, în viitor, o şansă românilor de pe ambele maluri ale Prutului să călătorească între ei fără viză, ca după Marea Unire...
    Clasificare: 394
Evaluări
Exportă
Filiala de unde se ridică
Vă rugăm să schimbaţi parola